DE VIZITAT

Cetatea dacică de la Căpâlna (Săsciori) descoperită prin obiectivul aparatului de fotografiat

Ca orice zonă de munte, Șureanu nu înseamnă doar munţi, lacuri şi pârtii de schi. Mai există ceva, dincolo de natură, ceva care vă poate fura la fel de mult privirea. Sunt lucruri pe care mâna omului le-a fixat de zeci şi sute de ani și care pot avea la fel de multă greutate turistică. Cetatea medievală din Săsciori, chiar dacă a căzut în uitare, chiar dacă un strat gros de vegetație împiedică turistul să ajungă cu ușurință la ea, este un loc important.

Nu mult după ce treceți de satele Petreşti şi Sebeşel veți ajunge în Săsciori, satul unei mici cetăți medievale, aflate pe una dintre cele mai înalte culmi de lângă șosea. Urcarea nu e dificilă și nu durează, nici măcar pentru turistul neechipat. Dar este încă una dintre cetățile medievale care, grație stranietății lor terifiante, par să fie de la capătul pământului.

 

Istoricii susţin că secolul al XII-lea este cel pe durata căruia a fost construită actuala cetate de la Săsciori, purtând numele de Castrum Petrii. A funcţionat pe post de cetate ţărănească până în jurul anului 1550, aflându-se, dimpreună cu fortificaţia de pământ de care am pomenit, sub stăpânirea unui feudal. Construcţia era atât militară, cât şi civilă, servind nu doar ca apărare, ci şi ca adăpost pentru alimentele şi cerealele ţăranilor din regiune. În cele din urmă, însă, cetatea a avut parte de un destin vitreg, fiind ruinată şi abandonată.

Resturi de altădată, la Săsciori / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă
Resturi de altădată, la Săsciori / Sursa foto: Florian-Rareș Tileagă

Din păcate, la fel o veți găsi şi astăzi. Dar asta nu îi scade farmecul de loc pustiu, de la „capătul lumii”, în care istoria palpită parcă pe muţeşte. În ruinele sale, cocoţate pe dealul comunei, puteți ghici o cetate în formă ovală, destul de lungă (49 m), cu o lăţime undeva între 35 m şi 45 m, construită în întregime din piatră. Nici zidurile nu se lasă mai prejos, fiind în ton cu toate cetăţile redutabile din epocă. Vorbim de 4-5 m înălţime şi alţi 2 m, în grosime.

 

De jur împrejurul ei se află un şanţ cu val de pământ, nu foarte bine evidenţiat, însă, de cum pătrunzi în interior, lucrurile încep să capete formă. Veți vedea două turnuri patrulatere, aşezate la cele două capete ale fortificaţiei. Ele ţineau loc de adăpost pentru porţile de acces ale cetăţii, cea principală prezentând chiar o sinteză de elemente romanice şi gotice, cum se obişnuia la cetăţile transilvănene din evul mediu timpuriu. Cetatea era împărţită în două, prin intermediul unui parapet, explicând astfel utilizarea ei de către două comunităţi distincte, fiecare cu câte un turn de poartă.

 

Acces la cetatea medievală din Săsciori

 

Rută: Alba Iulia – Sebeș (DN 1) – Petrești – Săsciori (DN 67 C)

Distanţă de la Alba Iulia la cetatea din Săsciori: 27 km

Durată: aproximativ 50 minute, fără popasuri

Cetatea Dacică de la Căpâlna (comuna Săsciori) este una dintre cel mai bine conservate cetăţi dacice din România, istorici spunând că probabil a fost înălţată de Burebista şi a durat până la cucerirea romană fiind reşedinţa unui nobil dac şi având scop militar. Cetatea este poziţionată strategic la o altitudine de aproape 650 de metri având o poziţie dominantă pe Valea Sebeşului. Fortificaţia avea ziduri de piatră, însă istoricii care au cercetat-o spun că nu era foarte bine fortificată şi apărată astfel încât romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări. Ceatatea dacică de la Căpâlna a fost cercetată amplu în perioada 1982 – 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacică precum unelte de fier, obiecte de podoabă, ceramică sau chiar monezi romane.

 

Related posts

TRASEE TURISTICE

admin

Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș

admin

MONUMENTE

admin

Leave a Comment